This site uses cookies.
Some of these cookies are essential to the operation of the site,
while others help to improve your experience by providing insights into how the site is being used.
For more information, please see the ProZ.com privacy policy.
This person has a SecurePRO™ card. Because this person is not a ProZ.com Plus subscriber, to view his or her SecurePRO™ card you must be a ProZ.com Business member or Plus subscriber.
Affiliations
This person is not affiliated with any business or Blue Board record at ProZ.com.
Romanian to French: Autentificarea înscrisurilor actelor constitutive Detailed field: Law (general)
Source text - Romanian În cazurile în care legea impune forma autentică, înscrisul actului constitutif este prezentat notarului public, pentru autentificare, de către persoana desemnată în calitate de administrator al societăţii ori de către un asociat anume împuternicit. În vederea autentificării înscrisului, legea impune prezenţa tuturor asociaţilor, personal sau prin mandatar cu procură specială în forma autentică. La autentificarea actului sau actelor constitutive trebuie prezentată dovada eliberată de oficiul registrului comerţului privind disponibilitatea firmei şi a emblemei.
Această cerinţă a legii este menită să ateste că firma sau emblema stabilită de asociaţi în actul constitutiv este disponibilă şi, deci, să evite riscul respingerii cererii de înregistrare a societăţii, pe motiv că firma sau emblema stabilită de asociaţi este înregistrată în registrul comerţului.
Translation - French Dans les cas où la loi impose la forme authentique, le texte de l'acte constitutif est présenté au Maître notaire, pour authentification, par la personne désignée en tant qu'administrateur de la société ou par un associé spéciallement habilité à cet effet. En vue de l'authentification du texte la loi impose la présence de tous les associés, en personne ou mandaté par une procuration spéciale authentique. Lors de l'authentification de l'acte ou des actes constitutifs il faut présenter l'epreuve délivrée par le bureau du Registre du Commerce en ce qui concerne la disponibilité de la dénomination sociale et de l'enseigne.
Cette exigence de la loi vise à attester que la dénomination sociale ou l'enseigne créées par les associés dans l'acte constitutif sont disponibles et, donc, à éviter le risque de refus de la demande d'enregistrement de société dans le cas contraire.
French to Romanian: La cause dans le droit civil français Detailed field: Law (general)
Source text - French Dans le droit des obligations, la cause de l'obligation du débiteur est le but immédiat et direct qui le conduit à s'engager. On oppose à la cause, ainsi définie, le motif qui est un mobile personnel, subjectif et lointain. La cause est, au contraire, objective; nécessaire à la vallidité des actes juridiques, elle est toujours la même pour chaque cathégorie d'actes. Par exemple, dans un contrat synallagmatique, la cause de l'obligation de l'une des parties est l'obligation de l'autre. Dans un acte à titre gratuit, la cause est l'intention libérale.
La notion de cause, lorsqu'elle est envisagée sous l'aspect de sa licéité ou de sa légalité, recouvre les motifs personnels qui conduisent une partie à contracter. Lorsque le motif est illicite (contraire à la morale, à l'ordre public), il entraîne la nullité de l'acte à la double condition d'être la cause impulsive et déterminante de l'opération et d'avoir été connu de l'autre partie.
Translation - Romanian În dreptul obligaţiilor, cauza obligaţiei debitorului este scopul imediat şi direct care îl determină să se oblige. Cauza, astfel definită, se deosebeşte de motiv, care este un ţel personal, subiectiv şi îndepărtat. Contrar acestuia, cauza este obiectivă; necesară validităţii actelor juridice, ea este mereu aceeaşi pentru fiecare categorie de acte. De exemplu, într-un contract sinalagmatic, cauza obligaţiei uneia dintre părţi este obligaţia celeilalte. Într-un act cu titlu gratuit, cauza este intenţia liberală.
Noţiunea de cauză, atunci când este considerată sub aspectul liceităţii sau al legalităţii sale, cuprinde motivele personale care determină o parte să se oblige. Atunci când motivul este ilicit (contrar moralei, ordinii publice), el atrage nulitatea actului cu o dublă condiţie, aceea de a fi cauza impulsivă şi determinantă a operaţiunii juridice, precum şi cea de a fi fost cunoscut de cealaltă parte.
Expertise